Anibal Teohari, medic, balneolog (1873 – 1933)
A studiat efectele terapeutice ale utilizării apelor minerale româneşti, prin investigaţii clinice, biochimice şi fiziopatologice. A fost un renumit clinician, preocupat atât de diagnosticarea corectă și la timp a pacienților, cât și de aplicarea principiilor de etică medicală.
Descendent al uneia dintre cele mai cunoscute familii boierești din Muntenia, a urmat Liceul ”Matei Balș” din București, iar studiile medicale la Paris. Aici obține titlul de doctor, susținând lucrarea cu titlul ”Structure fine des cellules glandulaires a l’etat pathologique”, foarte apreciată în mediul profesional al vremii, dovadă fiind obținerea medaliei de argint a Facultății de medicină din Paris.
Pentru câțiva ani, dr. Anibal Teohari profesează ca medic în Paris. Întors în țară, este numit profesor de patologie la Facultatea de Medicină din Iași, apoi revine în București, ca profesor la Facultatea de Medicină din București. A fost și profesor de terapeutică experimentală și șeful Clinicii terapeutice de la Spitalul Brâncovenesc.
În 1922, dr. Anibal Teohari pune bazele Societății de hidrologie medicală și climatologie, iar mai târziu, în 1924, Revista de hidrologie medicală și climatologică.
După un scurt stagiu de specializare în biochimie, la Heidelberg, primește postul de director al nou-înființatului Institut de Balneologie din București.
Mariajul nefericit îl împinge la divorț, nu înainte de a declare duel unui ofițer. Duelul are loc, dar martorii convin să înlocuiască muniția cu gloanțe oarbe pentru a-l scăpa pe dr. Teohari de la o moarte sigură. Însă, la scurt timp după aceea, Anibal Teohari suferă o cădere nervoasă și își pune singur capăt zilelor.
Strada Anibal Teohari, București
Ilustrație: Eduard-Marian Bălaș
#strazicurenume
Asociatia Antistatic 